Duminică
2018-06-24
6:46 AM
Coşul de cumpărături
Coşul de cumpărături este gol
Autentificare
Căutare
Calendar
«  Iunie 2018  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930
Sondajul nostru
Evaluează site-ul meu
Total răspunsuri: 0
Prietenii site-ului
  • Creaţi un website gratuit
  • Forumul Comunității uCoz
  • Manualul uCoz
  • Tutoriale Video
  • Magazinul oficial cu Șabloane
  • Cele mai bune exemple de website-uri
  • Statistici

    Total online: 1
    Vizitatori: 1
    Utilizatori: 0

    Site-ul meu

    Obiceiuri culinare

    Obiceiuri culinare Turcia

         Arta culinara in Turcia este variata si plina de multe arome ce te face sa nu le uiti de la prima gustare.

    Bazele bucatariei turcesti au fost puse inca din perioada nomada. Graul a fost cultivat inca din aceasta perioada si tot de atunci dateaza si practica gatirii carnii pe frigarui (kebaburi) si folosirea intensiva a produselor lactate. Datorita accesului la mare si climatului diferit pe suprafata tarii, Turcia a avut intotdeauna o abundenta de produse proaspete, peste si fructe de mare, ceea ce a dus la o dieta foarte variata. Alimentele de baza sunt orezul si graul, iar carnurile de baza sunt mielul si puiul, porcul fiind foarte putin consumat.

    Bucătăria turcească Bucătăria turcească este în mare parte moștenirea bucătăriei otomane,care poate fi descrisă ca fiind o fuziune și rafinament al Asiei Centrale,Orientului Mijlociu și bucătăriei din Balcani. Bucătăria turcească a influențat bucătăriile vecinilior,incluzând și România. Rețetele culinare diferă de la o zonă la alta ,în funcție de tradiții și de geografie. Sudul este faimos pentru rețetele de kebab,baklava și kadayif . În partea de est,bucătăria turcească folosește mult maslinele și uleiul de măsline datorită cultivării lor intense în zonă.Pe coastele Mării Negre se consumă mult pește și porumb datorită influențelor slave și balcanice. Legumele și verdețurile sunt nelipsite în mâncarea din zonele învecinate Mării Mediterane, Mării Egee și Marmara. Centrul Anatoliei are multe specialități,precum keskek,manti si gozleme. Fasolea,roșiile,ardeii,vinetele sunt principalele ingrediente din bucătăria tuceasca. Fisticul,migdalele și nucile se folosesc în deserturi. În bucătăria turcească,compotul de fructe se consumă alături de pilaf sau plăcintele cu carne. Un rol important în bucătăria turcească o joacă vinetele. Se combină cu carnea tocataă,se folosește în kebab,musaca. La fel este apreciat și iaurtul care poate însoți majoritatea meselor care conțin carne ,orez sau pâine.

    Turcia are zone temperate si zone extreme de caldura si frig ceea ce faciliteaza cultivarea unei game foarte variate de produse alimentare, de la ceai in nordul rece pana la ardei chili in sud. Aceste diferente climaterice influenteaza de asemenea si bucatariile regionale. In sud-est, unde este un climat desertic, mancarea tinde sa fie mai condimentata si bogata in carne cum ar fi kebabul. In zonele fertile temperate, in vest, se consuma in special uleiul de masline si pestele. In est, unde sunt ierni lungi si reci, sunt populare produsele lactate, mierea, cerealele si carnea.

    Felurile de mancare de baza sunt relativ neschimbate din perioada otomana: orezul, produsele din grau, feluri culinare comune cu Grecia cum ar fi meze (aperitive) si baklavaua, pilafurile, sis si doner kebab, salatele cu iaurt, peste in ulei de masline, legume umplute si frunze de vita umplute (dolma).

    Cele mai aromate branzeturi albe si iaurt sunt preparate din laptele de oaie. Desi orezul, numit pilav (pilaf) reprezinta un pilon al bucatariei turcesti, bulgurul (burghul) preparat din grau poate fi folosit pentru acelasi scop.

    Painea este preparata din grau, orz si porumb. Cateva tipuri de paine turceasca sunt pide, o paine de greu plata, rotunda si lata, tandr ekmeði (paine coapta pe peretii interiori ai unui cuptor rotund de lut numir tandir), simit sau gevrek, o paine in forma de inel acoperita cu seminte de susan, mancata fie simpla fie cu branza sau gem.

    O caracteristica importanta a meselor turcesti este faptul ca hrana se serveste in cantitati mici si se mananca foarte multa paine. Pana si alte feluri de baza cum ar fi orezul si bulgurul se mananca cu paine.

    Micul dejun

    Turcii preferă un mic dejun simplu.Un mic dejun tipic turcească este consistentă in branza(beyaz peynir,kasar etc.), masline, paine, oua si gem,miere și smântâna iar in unele regiuni se adauga carnatii, rosiile si castravetii.Sucuk(cârnat iute turcesc),pastirma,borek,simit,pogaca și supele sunt mâncate la o masă de dimineață în Turcia.Invariabil,ceaiul turcesc este servit la micul dejun. Denumirea turcească pentru micul dejun,kahvalti ,înseamn㠜”înaintea cafelei”.

    Ceaiul turcesc

    Un proverb turcesc descrie cafeaua astfel: "Cafeaua trebuie sa fie neagra ca iadul, tare ca moartea si dulce ca dragostea."

    Ceaiul si cafeaua turceasca, cu sau fara zahar, se servesc de obicei dupa cina sau mai rar odata cu deserturile.

    Cafeaua turceasca este de fapt o modalitate specifica de preparare a cafelei, nu o varietate separata.Cafeua turceasca trebuie sa fie macinata fin,pudra  .Este cea mai fina varianta de macinare. Este de preferat o varianta de cafea neagra, cu boabe prajite proaspate. Se serveste in cesti mici.Pentru fiecare ceasca, se folosesc una sau doua lingurite cu varf . Se foloseste echipamentul specific, un ibric (ibrik), o lingurita si un aparat de incalzit. Ingredientele sunt: cafea macinata foarte fin, apa rece si zahar dupa gust (zaharul se adauga in apa inainte de preparare). Se poate adauga nucsoara pentru aroma. Se adauga cafeaua si zaharul in apa si se amesteca bine pana la dizolvarea zaharului si scufundarea cafelei. Cafeaua nu se mai amesteca dupa ce se pune pe foc, pentru a nu se dizolva spuma. Spuma cafelei turcesti trebuie sa fie groasa si omogena, fara particule observabile.Cand incepe sa fiarba, se inlatura ibricul de pe foc si se toarna in cesti. Toata cafeaua din ibric se toarna in cesti, dar nu se bea toata, se lasa zatul gros. Mai apoi, ceasca se pune pe farfuriuta rasturnata pentru a se raci, iar modelele din zat se folosesc la ghicit.Cafeaua se bea incet alaturi de un pahar de apa, sau lichior de menta dupa cina. Nu se adauga niciodata frisca sau lapte.

    Masa de pranz nu este de obicei masa principala a zilei, si de aceea de obicei turcii mananca supe sau salate cu desert, iar felurile de mancare cu carne, care iau mult timp de preparare, sunt lasate pentru cina. Cina consista de obicei din supa, felul principal, salata si desert.

    Mâncarea gătită încă este preferată de populația turcă.Chiar dacă agitația din prezent impringe oamenii să mănânce în oraș,turcii prefer să mănânce în casă. O masă tipică începe cu o supă(iarna),urmată de un platou cu legume cu garnitură de carne ,uneori împreună cu bulgur pilaf.

    Pilaful (pilavul) este bastionul bucatariei turcesti. Este preparat de obicei din orez, dar poate fi facut si din bulgur (grau pisat), si uneori din sehriye (vermicelli - taitei subtiri si transparenti din orez).Traditional, pilaful se servea drept fel principal, de obicei insotit de carne, pui sau peste. In ziua de azi, pilaful se serveste drept garnitura la feluri de mancare din carne sau pui. Pilaful poate fi preparat mai usor, mai putin satios inlocuind carnea cu mazare, fasole, patlagele vinete sau naut.

    Ingredientele cele mai folosite sunt vinetele, piperul verde, ceapa, lintea, fasolea, rosiile, usturoiul si castravetii. Fructe si nuci: strugurii, caisele, ciresele, pepenele galben si verde, smochinele, lamaile, fisticul, nucile, migdalele si alunele. Condimentele si verdeturile preferate sunt patrunjelul, chimionul, piperul, paprika, menta si cimbrul.

    Untul sau margarină,uleiul de măsline,ulei de floarea soarelui,uleiul de rapiță și uleiul de porumb sunt utilizate din plin la gătit. Uleiul de susan,alună și nucă sunt utilizate asemenea. Kuyruk yağı( coadă de oaia) este folosită la kebab și preparatele de oaie.

    Produsele lactate,Iaurtul este un element important în bucătăria turcească.De fapt,cuvântul yogurt din limba engleză provine de la cuvântul turcesc yogurt.Iaurtul poate însoți aproape toate felurile de mâncare din carne(kebab,kofte),mâncărurile de legume(vinetele prăjite în special,dovlecel,spanacul cu carne tocată etc. , și specialitatea numită Manti(triunghiuri din aluat umplute cu carne tocată).În sate,iaurtul este consumat în mod regulat cu orez sau pâine. Una din cele mai comune băuturi tucesti,ayranul,se face din iaurt cu apă și sare. Turcia produce mai multe varietăți de brânzeturi,majoritatea din lapte de capră. Producerea de multe tipuri de brânzeturi este locală și particulară în anumite regiuni.

    • Beyaz peynir este o brânză sărată , având această denumire a€œbranza alba” datorită culorii sale. Este similară cu feta dar nu foarte mult. Aceasta este mâncată la micul dejun,folosită în salate și utlizata în mâncărurile gătite ca menemen, börek și pide.
    • Çökelek este una dintre cele două tipuri a brânzei albe nesărate,realizată prin fierberea zerului rămas de la realizarea Beyaz peynir.Există mai multe varietăți regionale de Çökelek . Unele dintre acestea sunt consumate în stare proaspătă în timp ce altele sunt conservate,fie prin depozit în saci din piele de capră sau borcane din ceramic,sau prin uscarea la soare.
    • Tulum este o brânză de oaie păstrată într-un sac din piele de animal. Există varietăți regionale de brânză Tulum precum în Izmir,Odemis și Erzincan.
    • Otlu peynir este produsă în multe locuri,mai ales în estul Anatoliei. În mod tradițional este folosit laptele de oaie sau capră dar recent se folosește și laptele de vacă.
    • Hellim este o brânză sărată,în general cu mentă adăugată ,făcută în Cipru. În Turcia ,se obișnuiește să fie gătită într-o tigaie în puțin ulei de măsline.
    • Gravyer este de asemenea produsă în Turcia.

    Carnea, in special sis kebabul, se pregateste marinata si fripta la foc deschis. Turcii, in majoritate musulmani, consuma numai carne halaal (animalele din care provine sunt sacificate dupa o modalitate traditionala). Tipul de carne favorit este mielul de lapte.

    Carnea a fost dintotdeauna un aliment de lux pentru turci, in principal deoarece mieii de lapte nu sunt o sursa foarte abundenta.

    Carnea era de obicei consumata numai la nunti si in timpul sarbatorii Eid ul-Adha (Sarbatoarea sacrificiului), sub forma de etli pilav (pilaf cu carne), nu kebab. Odata cu aparitia lanturilor de fast-food si introducerea productiei industriale de carne, acest aliment a devenit parte integranta din dieta zilnica a majoritatii turcilor sub forma, mai ales, de döner kebab. Insa chiar in ziua de azi principala modalitate de pregatire a carnii este de a adauga carnea tocata in cantitati mici la feluri de mancare din legume, ce poarta nume cum ar fi fasole cu carne tocata.

    Kebabul turcesc – a fost inventat de bucatarul Iskander din orasul Bursa. Razboinicii turci isi frigeau carnea infipta in sabiile proprii, İskander a inventat protapul vertical, care permite grasimii sa curga pe carne , de sus in jos saturand-o.Sunt sortimente de kebab (kebap in limba turca) cu pui, miel si vita.Unul dintre cele mai populare kebaburi ale Turciei, Adana poartă numele oraşului său de origine – al cincelea oraş turcesc ca mărime – unde se numea simplu: kiyma kebabıi (kebab din carne tocată) sau doar kiyma.

    Adana kebab - se prepară din carne de miel în amestec cu carnea de vită, frământată cu ceapă, ardei roşu tocat mărunt şi condimente. Carnea tocata se frige in frigarui , deasupra jarului se pun peste o lipie si se servesc alaturi de ardei iute, ceapă şi roşii , fripte la gratar.
    Iskender kebab sau Bursa kebab - bucati mici din carne de miel, prajite sau fripte in unt si sos de rosii, deasupra punandu-se iaurt.
    Sis kebab - carne de miel intre care se aseaza ceapa si ardei.

    Kofte kebab - chiftele din carne de miel, amestecata cu orez ,pesmet sau miez de paine, preparate la frigare.

    Manti - ravioli turcesc servit cu iaurt amestecat cu usturoi si menta.
    Karisik Izgara - este un amestec din carne de pui, vita si pulpa de miel, servit cu pilaf si legume.
    Tandir kebab - miel fript intr-o groapa facuta in pamant.

    • Ali Pasa kebabi
    • Alinazik kebab
    • Beykoz kebabi
    • Beyti kebabi
    • Döner kebab
    • Islim kebabi
    • Kuyu kebabi
    • Orman kebabi
    • Ramazan kebabi
    • Susuz kebap
    • Șiș kebab

    Supe ,o masă turcească obișnuită începe cu o supă sau ciorbă (çorba). Supele de obicei sunt denumite după ingredientul lor principal, cele mai frecvente tipuri fiind Mercimek (linte) çorbası și Tarhana çorbası. Supele „delicatese” sunt cele care nu sunt consumate în mod obișnuit ,zilnic, ca Iskembe și Paça çorbası.

    Cele mai populare supe turcești sunt:

    • Buğday așı/Yoğurt Çorbası/Ayran Çorbası
    • Lahana
    • Tavuk
    • Düğün
    • Ekși Așı
    • Ezogelin
    • Mercimek
    • Paça
    • Sumak Așı
    • Șehriye
    • Yayla         

    Painea

    • Bazlama
    • Misir ekmegi
    • Lavas
    • Pide
    • Simit
    • Yufka

    Ardei si sarmale

    Dolma(ardei) este un substantiv pentru verbul turcesc œ”dolmak”(a umple) și înseamnă pur și simplu” lucru umplut”.Dolma are un loc special în bucătăria turcească. Aceasta poate fi fiert sau ca și garnitură de legume sau umplute cu carne .Dacă sunt umplute cu carne,de obicei,se servesc fierbinte cu iaurt și condiment precum oregano și praf de piper roșu cu ulei. Zeytinyağlı dolma(dolma cu ulei de masline) este făcut cu frunze de viță de vie umplute cu un amestec de orez și fierte cu ulei de măsline. Acest tip de dolma nu conține carne,se servește rece și,de asemenea,este menționată ca sarma,ceea ce înseamnă “ambalaj” în turcă. Dacă Dolma nu conține carne,ele sunt uneori descrise ca Yalanci Dolma(Dolma fals). Preparate din carne

    • Kuzu Güveç
    • Kuzu Kapama
    • Kavurma
    • Alinazik kebab
    • Elbasan tava
    • Prziren tava
    • Tandir
    • Incik
    • Boraniye
    • Mahmudiye
    • Karniyarik
    • Pastirma
    • Etili Bamya
    • Pastirmali Kuru Fasulye

    Bauturi alcoolice

    Deși majoritatea turcilor sunt de religie islamică,băuturile alcoolice sunt disponibile pe scară largă ca și în Europa.Cu toate acestea,unii turci se abțin de la consumul de alcool în timpul lunii sfinte a Ramadanului. Există câteva branduri locale de bere,cum ar fi Bomonti,Marmara și Efes Pilsen și o mare varietate de beri internaționale care sunt produse în Turcia ,cum ar fi Skol,Becks,Miller,Carlsberg și Tuborg. Există o varietate de vinuri locale,produse de branduri turcești,cum ar fi Kavaklidere,Doluca,Corvus,Kayra,Pamukkale. Pentru producția de vin roșu,următoarele tipuri de strugi sunt utilizate în principal în regiunea Marmara: Pinot noir,Adakarasi,Papazkarasi,Semillion,Sauvignon. În ceea ce privește vinul alb,strugurii pot fi enumerate după cum urmează ,în regiunea Marmara,Chardonnay,Riesling,Beylerce,Yapincak.

    Bauturi non-alcoolice

    La micul dejun și în timpul zilei ,turcii beau mult ceai negru. Ceaiul se face cu două ceainice din Turcia. Ceaiul amar puternic este făcut în oala de sus și este diluat prin adăugarea apei fierte de la inferior. Ayran(iaurt sărat) este cea mai comună băutură rece,care poate acompania aproape toate preparatele în Turcia,cu excepția celor cu pește. Salgam suyu(suc de gulie)este o altă băutură importantă care se combină cu raki . Boza este o băutură tradițională de iarnă. Sherbet este un sirop care poate fi preparat dintr-o varietate de ingredient,în special fructe,flori sau ierburi. În bucătăria clasică turcească , hoșaf(compot) însoțește alternative preparatele din carne și pilaf.

    Patiserie,deserturi

    Bucătăria turcească are o gamă largă de produse de patiserie sărate și dulci. Specialitățile pe bază de aluat fac parte integrantă din bucătăria tradițională turcească. Utilizarea de aluat stratificat este înrădăcinată în caracterul nomad timpuriu al turcilor din Asia Centrală.Această se folosește la preparea produselor precum baklava și börek.Cel mai bine cunoscut desert turcesc este baklavaua (foietaj cu miere si nuci tocate). Bucătăria turcească are o gamă variată de deserturi cum ar fi Saray sarmasi,Baklava,Bulbul Yuvasi . Kadaif(“œKadayif”) este un desert turcesc comun . Există diferite tipuri de kadaif:tel(sârmă) sau Birmania (stoarce) ,ambele preparate fie cu nuci sau fistic. Helva(halva) : halva din făină (preparată de obicei la înmormântări) ,irmik helvasi( preparată cu griș și nuci),yaz helvasi(realizate nuci sau migdale),kos helva,pismaniye. Alte deserturi populare sunt: Revani(cu griș și amidon),sekerpare, kalburabasma, dilber dudağı, vezir parmağı, hanım göbeği, kemalpașa, tulumba, zerde, höșmerim, paluze, irmik tatlısı/peltesi, lokma.

    Se bea kaymak (smantana inchegata) pentru a contracara dulceata deserturilor turcesti.